...

eşti un om normal ale cărui acţiuni se răsfrâng doar asupra sa, un om care seara vizionează meciul, talkshow-urile, care doarme, mănâncă, îşi face nevoile ca oricare altul. un om care are prieteni normali, cu existenţe la fel de mărunte.
un om pentru care singurele bucurii sunt legate de mâncare, de somn, de discuţii care nu înseamnă nimic.

...

nu există experienţă mai plăcută decât somnul. nicicând nu eşti mai fericit decât atunci când nu te perturbă nimic, când stai în repaus şi mintea nu ţi-e ocupată cu nici un gând. e mai comod să observi ce se întâmplă în jurul tău fără să ai vreo opinie, să uiţi, în timp, de tot ce ţi s-a întâmplat şi de toţi oamenii pe care i-ai întâlnit, să recunoşti că singura bucurie pe care ai trăit-o este somnul.

alergarea lui Iuxel

Iuxel a urcat pe jgheabul unui tobogan, dar Egidiu a alunecat în direcţie opusă. Iuxel a reuşit să se ferească de el, urcând pe marginea jgheabului, dar şi-a pierdut echilibrul şi a căzut de la o înălţime de aproape un metru. un băiat puţin mai înalt decât el, corpolent se apropia în alergare, înarmat cu o ţeavă din metal. Iuxel a alergat în direcţia opusă, dar Rândunel l-a împiedicat. Joliavin, Beni şi Elvis s-au postat în faţa lui. piatra aruncată de Decebal aproape l-a nimerit. Mark i-a sărit în faţă, iar Iuxel l-a împins şi i-a administrat lui John un upercut care l-a culcat la pământ.

Iuxel a ocolit un balansoar, lucru care l-a încetinit. era urmărit de Beni, Elvis, Joliavin, Mark şi Decebal care măriseră viteza. Iuxel străbătuse deja jumătate din parc, dar iarba nu fusese tunsă de mult timp, ceea ce îi îngreuna deplasarea. urmăritorii săi l-au nimerit cu vişine, alt copil l-a împiedicat aproape de ieşirea din parc.

poarta era deschisă. a mărit viteza pe ultimii 10 metri, dar, foarte aproape de ieşire, a strigat: "cârcel, cârcel!" şi a căzut.