...

când a văzut duba preotului intrând pe poartă, a ascuns ţigara în iarbă, s-a ridicat de pe bancă şi s-a îndreptat spre biserică. a intrat, şi-a cumpărat o lumânare, a participat 5 minute la slujbă şi a ieşit. a căutat ţigara, uitase pe ce bancă stătuse aşa că a verificat sub toate, s-a plâns lui V că mai avea trei sferturi şi era ultima şi de ce a venit acum părintele că slujba trebuia să înceapă în 30 de minute. 

a căutat din nou pe sub bănci, prin iarbă, V încerca să rememoreze scena sosirii preotului, pe ce bancă stăteau, unde ascunsese ţigara. un bărbat ras în cap îi privea sprijinit de poarta bisericii şi zâmbea. "oare n-am pus-o în pachet? da, am stins-o şi...", a spus femeia, dar pachetul era gol. 

bărbatul a izbucnit în râs, iar V l-a întrebat: "ai vreo problemă? de ce râzi?" "da ce vrei domnu? să plâng?". femeia a continuat să caute, părea hipnotizată, deconectată de la ce se întâmpla în jurul ei. 

căuta ţigara deja de 10 minute, slujba începuse, iar trecătorii o priveau suspicioşi. bărbatul a râs şi a întrebat-o: "doamna, aţi pierdut ceva?", la care ea: "da, am ascuns aici o ţigară că venea părintele şi am zis să nu mă vadă!" "a, da eu am luat-o! nu am ştiut că-i a dumneavoastră, îmi cer scuze!"