frunzadinpalma.blogspot.com Web analytics

frunza din palmă: 2017

28 decembrie 2017

...

Cristina a deschis telefonul mobil, a derulat meniul si a apăsat pe iconul "Messenger", a selectat conversația cu "Adytzu Talent", a scris "te iubesc uă nebunule" și a adăugat două inimioare din secțiunea cu emoticoane, a ezitat câteva secunde, a șters una dintre ele și a înlocuit-o cu o inimă străpunsă de o săgeată. A trimis, el a răspuns imediat cu un șir de inimioare. Cristina a închis telefonul, a privit pe fereastra autobuzului câteva secunde, apoi a spus: "cred cî sunt îndrăgostită!". "nu cried că am mai sâmțât asta vriodatî pientru cineva!" a completat. "de cât timp sunteți împreună?" a întrebat George. "di-un an, îi ciudat.. am vorbit numa pi facebook! vara viitoare o promis cî mă ia cu el când terminî facultatea, am 22 di ani, mă gândiesc deja la o familii, sî facim un copil! mi-o pierit chefu' di nebunii din astea, cî așa am mai avut relații, da nimica serios! omu ăsta chiar mă iubești chiar dacă m-o văzut numa' pi net. o zis cî plecăm în străinătate la anu, mergim în Germania, ni găsâm di lucru, facim acolo un copil, ni luăm o casă. el îi avocat, di aia nu vre mama, o zâs cî avocațî nu fac nimica în viațî. ei vor doctor sau profiesor, da' nu sî căsătorești mama.. șî câ-i oltean, da pânî la urmî ci treabî ari e sî sî bagi în viața mea? îi viața mia, vriau sî fiu fericitî și numa' cu el pot sî fiu. abia aștiept sî vinî vara asta după mini, îmi faci actili ș-am plecat, ni mutăm amândoi în Germania! o sî-i parî rău lu' mama cî nu m-o lăsat, o sî vadî e!"

10 decembrie 2017

...

Vasile, cu o căciulă roz cu ciucure, cizme din cauciuc, o sticlă de doi litri de bere în mână a urcat în autobuz, a scos abonamentul din buzunarul gecii, l-a arătat șoferului și a înaintat pe culoar. a ocupat un loc, a așezat rucsacul pe scaunul de alături, a lăsat capul pe spate și a închis ochii. i-a deschis brusc, a băut o gură din sticlă, a înfiletat-o, a privit pe fereastră câteva secunde, apoi a așezat sticla lângă el, peste rucsac. Ion a urcat în autobuz ținându-se de bară, "la Săvinești!" a spus, "poftim?" a întrebat șoferul, "la Săvinești, n-auz'?" a urlat el. "uăă, cum primești ăștia șoferi surz', li fac proces din ăla, Dumnezău' lor!" a exlamat Ion către călători și a izbucnit într-un hohot de râs. a luat biletul, l-a mototolit și băgat în buzunar, a înaintat pe culoar până la scaunul de lângă Vasile. a luat sticla, a băut, a dat rucsacul la o parte și s-a așezat. "ai mai scos șeva, ă?" a întrebat Vasile, "patru su' di mii, ă, ești niebun? i-am mai dat o su' di mii la risc, cî nu mai avem bani di drum, i am dat pi trii suti și mi-o dat o linii di ceea mari, sî-mi bag pula dacî-am mai văzut. doișpi lei, o sutî douâzăși mi-o făcut platî, i-am dat douî roș' la bulealî, frati, șî m-am scos!" a răspuns Ion, apoi a completat: "când am văzut patru suti nouâzăși di mii în aparat, mi-o zâs șî Rozica di la bar: bravo, Ioani, cî numa' eu băgam milioani la valoarea mea! tu șe-ai făcut?" "am scos șî ieu din cientru, da' am scos digiaba, am bagat înapoi!" "undi-n cientru, uă? la aceala mari?" "nu, uă, lângî Unic, undi ari baba șea baru, undi-s douî aparati!". Ion l-a privit pierdut câteva secunde, apoi a răspuns: "ăăă, știu undi, da-s gherli alea, nu dă! la Rozica dă bini!" "mia mi-o dat az', am scos trii su' di mii, da' i-am bagat înapoi ș-înc' o su' di mii pisti!" "uăă, dacî ești prost, nu ti mai juca! lasî-mă pi mini, cî eu știu sî joc la aparati, frati, când ai fost cu mini ai plecat numa cu bani!" a strigat Ion și a izbucnit într-un hohot de râs.

9 noiembrie 2017

...

Marius a scos din buzunar telefonul mobil, și-a privit figura în ecran, a zâmbit satisfăcut, și-a mutat cu grijă bretonul de pe frunte, s-a întors în semi-profil, și-a ridicat sprâncenele, țuguiat buzele. a așezat telefonul pe masă, a luat o gură din ceașca de cafea, a despăturit șervețelul, a șters deasupra buzei, l-a împăturit, a desfăcut un plic de zahăr, a turnat în ceașcă și a învârtit câteva secunde. a extras o țigară din pachetul de Virginia Slim, a aprins-o, a tras un fum și a suflat lung, lăsându-și capul pe spate. și-a așezat gulerul cămășii, a mai tras un fum și l-a expirat imediat, apoi a luat o gură de cafea, abia atingând cu buzele ceașca.

la masa de alături, Florin, cu părul gras, lipit de cap și barba crescută haotic, într-un tricou mulat care îi acoperea parțial burta vorbea cu țigara în colțul gurii, cu o sticlă de bere în mână, lăsându-se pe spate, gesticulând, izbucnind în râs. Mariana îl privea fix, zâmbea dezvelind dantura incompletă, își trăgea maieul roz peste sâni. "ieu șî eu una!" a spus arătând spre pachetul de țigări, a scos țigara, a așezat-o între buze, a aprins-o. de fiecare dată când ducea țigara spre gură, subraț i se întrevedea un smoc de păr. "făă, dacî mă duc, sî mor eu, îl termin, îl distrug, sî mor eu di nu! sî-mi dei banii!" a urlat el, a luat ultima gură din bere și a trântit sticla goală pe masă.

"ați putea să îmi aduceți, vă rog, nota?" a strigat Marius către chelner. "și-i cu ăsta, ă?!" a exclamat Florin și a izbucnit într-un hohot de râs. "zâci cî-i teleghidat!" a completat Mariana. "și teleghidat, fă, nu vez' ci figuri ari pi el? uă, băiatu, dă șî tu cinci lei sî ieu o beri!" a urlat el către Marius. "și laș' uă capu-n jos așa?! nu-ț' fași nimeni nimica uă!" a continuat, "ci nebun îi dracu!" a spus Mariana și a mai aprins o țigară din pachetul lui Florin.

Marius a plătit, "mulțumesc frumos, o zi bună!" a spus, "dă, uă, măcar o țâgară!" a urlat Florin, "dar văd că aveți!" a replicat Marius și  a vrut să plece, "n-am, ă, ești nebun, și-ai? îi gol pachetu' șeala, mi-o dat douî țâgări la bucatî în el!". Marius a întins pachetul, Florin a exclamat: "da-s di astea subțâri, ieu douî, nu ti superi!?", a extras două țigări și le-a așezat pe masă. "uă, vre' șî femeia mea, dă-i șî i douî cî n-o fumat az'!" a spus el și a zâmbit.

7 octombrie 2017

Recviem - Kurt Vonnegut Jr. (traducere proprie)

Când ultima viețuitoare
Moare din vina noastră,
Ce poetic 
Pământul ar spune,
Cu voce tremurată
Poate
De pe fundul
Marelui Canion:
"S-a terminat."
Oamenilor nu le-a plăcut aici.

11 septembrie 2017

...

casa avea ferestre doar la parter, la etaj erau înlocuite cu bucăți de nailon, tencuiala căzuse aproape în totalitate de pe ziduri și intrarea se făcea pe o cărare printre buruienile înalte de un metru. un bărbat în cizme de cauciuc, salopetă albastră murdară de var, bând dintr-un pet de "Albacher", a deschis ușa casei și a intrat. în urma lui, o femeie cu un cărucior cu un copil, țigara în colțul gurii, părul negru-unsuros prins în coadă a pășit peste prag. o dubiță mercedes vito generația 90 a oprit în fața casei, din ea au coborât un băiat de maxim un metru 60, cu șapcă pe care scria cu auriu "king", blugi super-skinny și un tricou care-i scotea în evidență corpul dezvoltat exagerat în discordanță cu picioarele subțiri, două fete cu pantalonii acoperindu-le jumătate din fund și maieuri deasupra buricului și câțiva copii murdari, au intrat în casă și au închis ușa. o bătrână în cârjă, cu spatele îndoit a ieșit din casa vecină, s-a strecurat printr-o spărtură în gardul despărțitor, s-a așezat pe prispă și a aprins o țigară. a scos fumul pe nări, apoi a tușit câteva secunde, ochii i-au lăcrimat și s-a șters cu mâneca hainei. bărbatul în cizme de cauciuc a ieșit din casă, "hai, făă!" a strigat și ea a intrat în urma lui. în fața casei, un copil murdar împingea o cărămidă pe asfalt, făcând: "vruuum, vruuum", râzând.

3 septembrie 2017

...

un bărbat în tricou calvin klein mulat jumătate din burtă, lăsând la vedere buricul înconjurat de smocuri de păr, a luat de pe raftul frigiderului cinci doze de pepsi și le-a așezat în cărucior. a făcut câțiva pași, a deschis următorul frigider și a ales două sticle de doi litri jumătate de Fanta și un energizant, a închis frigiderul și a împins căruciorul e culoar. s-a oprit la raftul cu chipsuri, a luat fără să privească câte o pungă din fiecare aromă, s-a lăsat pe vine și a extras de pe raftul de jos două pungi de pufuleți cu surprize. a înaintat până la raionul cu dulciuri, și-a șters cu mâna transpirația de pe frunte, a pus în cărucior trei ciocolate, câteva batoane snickers, o pungă de napolitane și o cutie de bomboane. din frigiderul de lângă, a luat două sticle de Ciuc la un litru și a împins căruciorul până la casă. le-a așezat pe bandă, cu o față crispată de fiecare dată când se apleca deasupra căruciorului. "și un pachet de winston roșu" a spus, trăgându-și tricoul calvin klein peste buric.

28 august 2017

...

Maria a pornit robinetul, a luat o sticlă goală de pe masă, a desfiletat capacul, l-a așezat pe marginea chiuvetei, a poziționat gura petului în jetul de apă, a așteptat privind prin fereastra deschisă, a oprit robinetul și înfiletat dopul. a deschis un sertar, a scos două sucuri "Figo" și o pungă de chipsuri, a închis sertarul și le-a așezat lângă sticla cu apă, pe masă. a luat două pensoane din suport, le-a așezat pe fiecare după ureche, a luat în brațul stâng sticla cu apă, a așezat cele două "FIgo" subraț, a prins punga de chipsuri în dreapta și a plecat.

25 august 2017

"Foc și gheață" de Robert Frost (traducere proprie)

Unii spun că lumea va pieri în flăcări,
Alții că va îngheța.
Din ce îmi spune intuiția
Pariez pe cei ce susțin focul.
Dar daca m as gândi de două ori,
Cred că știu destule despre ură
Să spun că varianta înghețului
E, de asemenea, minunată.

14 august 2017

"Pisicile mele" - Charles Bukowski (traducere proprie)

Știu. Știu
sunt limitate, au alte
nevoi și
dorințe.

dar le privesc și învăț.
îmi place puținul pe care îl cunosc
de fapt
atât de mult.

se plâng dar nu se sperie
merg cu o demnitate surprinzătoare.
dorm cu o simplitate pe care
oamenii nu o pot
înțelege.

ochii lor sunt mai frumoși
decât ai noștri
pot dormi 20 de ore
într-o zi
fără ezitare sau
remușcare.

când nu mă simt 
bine
trebuie 
să-mi privesc pisicile
și îmi revine
încrederea.

studiez aceste
creaturi.

ele îmi sunt
profesori.

7 august 2017

...

și-a scos tricoul, a șters cu el transpirația de pe față, insistând pe frunte, deasupra ochilor, coborând pe obraji. a înaintat pe gât, pe pieptul cu câteva fire de păr, sub brațul stâng, apoi sub cel drept, pe burta care se revărsa peste turul pantalonilor. a întins tricoul pe spătarul băncii, a scos din buzunarul pantalonilor de stofă un pachet de țigări turtit, l-a deschis fără să-l privească, l-a dus la gură și a apucat o țigară între buze, l-a închis și l-a așezat lângă el, pe bancă. a scos din același buzunar o cutie de chibrituri, a extras un băț, a aprins țigara, a scuturat bățul și l-a aruncat. a tras un fum, l-a eliberat rapid, pe nări și pe gură în același timp, a așezat țigara în colțul gurii și a închis ochii. a început să se scarpine în buric.

16 iulie 2017

"..." de Kurt Vonnegut (traducere proprie)

Două fetițe
Atente, cu o privire adâncă -
Mâini mici iscusite
Și ochi mari, blânzi -

Caută dovezile unei lumi mai bune
Se comportă de parcă le-ar fi găsit.

Își privesc tatăl
Trist și aparent puternic,
Și mama
Ca un cântec din copilărie.

La ce, la ce
se gândesc? 
La soare
Lună 
Pământ
Și iubire.

9 iulie 2017

...

Maria a scos cutia de chibrituri din buzunar, a desfăcut-o, a extras un băț, l-a aprins, a tras câteva fumuri din sfertul de țigară și l-a aruncat. purta o căciulă roz cu ciucuri, un maieu cu Bob Marley și avea încălțat doar un picior. lângă ea, Vasile a rupt o franzelă în jumătate, a luat o gură, a mestecat câteva secunde și a înghițit, a murmurat ceva și a aruncat-o. Maria a izbucnit în râs, Vasile a scuipat spre ea și a fugit. Alin a ieșit din magazin cu două sticle de bere goale, le-a spart pe rând, la interval de câteva secunde și a urlat ceva neinteligibil. Maria îl privea zâmbind.

2 iulie 2017

Fragment din "Influence - Science and Practice" de Robert Cialdini (traducere proprie)

"Deoarece regula reciprocității guvernează procesul de socializare, o concesie inițială este o parte a unei tehnici eficiente de convingere, una simplă, pe care o vom numi "tehnica respingerii și retragerii", sau tehnica "ușii în față". Să presupunem că ai o propunere. Solicitând ceva ce nu voi accepta, îți poți creste decisiv șansele. În urma refuzului meu, propune ceea ce de fapt doreai. Voi percepe cea de-a doua propunere ca pe o concesie din partea ta și voi tinde să răspund tot cu o concesie.

Acesta a fost modul în care Boy Scout m-a determinat să-i cumpăr cutiile de bomboane? Reducerea prețului de la cinci dolari la doar un dolar a fost una artificială? În calitate de cumpărător nemulțumit de produs, sper că nu. Chiar dacă operațiunea a fost plănuită sau nu, a funcționat! În primul rând, să vedem cum această tactică poate fi folosită în marketing și de ce este una din cele mai eficiente modalități de manipulare.

După întâlnirea cu Boy Scout, am încercat să înțeleg ce s-a întâmplat cu mine. De fapt, am realizat mai mult de atât. Am propus un experiment să testez eficiența acestei proceduri, cu două targeturi în realizarea lui: în primul rând, am vrut să văd cum se manifestă asupra persoanelor din jurul meu - am conștientizat faptul că această tactică a fost eficientă asupra mea, dar întrebarea a rămas: eficiența este suficient de larg răspândită încât să o considerăm o procedură utilă de convingere? Dacă e așa, va deveni cu siguranță ceva de care voi fi mândru în viitor. Al doilea target a fost să observ cât de puternică este de fapt această tehnică. Poate ea să determine acceptarea unei solicitări implauzibile, sau cel puțin puerile? Din ce am observat, cea de-a doua solicitare nu trebuie să îndeplinească decât o singură condiție: să reprezinte o variantă "îmblânzită" a celei dintâi. Cu toate acestea, o diferență foarte mare între cele două solicitări poate crea suspiciune, iar tehnica poate fi un eșec."

24 iunie 2017

...

Florin a scos din buzunar un teanc de bancnote de 100 de lei, a numărat 7 din ele, împingând cu degetul mare fiecare bancnotă, le-a desprins de celelalte, le-a făcut sul și le-a introdus în buzunarul de la spate al pantalonilor. a continuat să numere, cu o figură relaxată, o sprânceană ridicată și colțurile gurii într-un zâmbet abia perceptibil. s-a oprit la a doisprezecea bancnotă și le-a introdus în celălalt buzunar de la spate. a scos telefonul mobil din buzunarul din față, a împăturit ultimele trei bancnote și le-a așezat în locul lui. a deschis nasturele buzunarului din față al tricoului Polo, a pus telefonul și l-a închis la loc. 

lângă el, un bărbat închis la ten, cu un vultur tatuat pe brațul drept a scos dintr-o dubiță Mercedes Vito o sobă metalică, o femeie machiată cu albastru, cu ruj roșu aprins și o țigară în mână a ieșit din bloc, a alergat spre el și l-a îmbrățișat, bărbatul a închis dubița, au luat soba și au intrat în bloc.

Mihaela a scos din sacoșa de rafie o sticlă de suc Aro și i-a întins-o lui Andrei, el a privit-o zâmbind, i-a scos capacul, l-a băgat în gură și l-a scuipat după câteva secunde, Mihaela și-a luat avânt și l-a lovit cu palma peste ceafă - Andrei a scăpat sticla și a izbucnit într-un hohot de plâns. Mihaela l-a privit, s-a întors și a intrat în bloc.

18 iunie 2017

...

Maria privea în gol, trăgând din țigară, suflând și pe nări și pe gură în același timp. a scos telefonul din buzunar, a glisat spre stânga pe ecran și l-a așezat la ureche, a ascultat încruntată câteva secunde, apoi a închis. a desfăcut geanta, a pus telefonul înăuntru, a scos pachetul de țigări, a aprins-o pe ultima, l-a mototolit și aruncat în coșul de gunoi. un bărbat fără un picior a întrebat-o: "n-aveț' sî-mi daț' șî mii o țâgarî?", ea a clătinat din cap și s-a îndepărtat. a aruncat țigara, s-a oprit în fața automatului de cafea, a căutat în buzunarul drept al pantalonilor, apoi în cel stâng și în cele de la spate, a deschis geanta, a scos telefonul mobil, a desfăcut fermuarul unui compartiment mai mic, l-a așezat acolo și a închis fermuarul, a dat la o parte o folie plină cu hârtii și a scos portofelul, a desprins capsa, l-a deschis și a scos o hârtie de 5 lei, a mers în dreptul unei rulote fast-food, a întins banii prin fereastra deschisă, o mână groasă cu degete scurte și unghii cu un strat maroniu dedesubt i-a luat și a așezat în loc cinci bancnote de un leu, Maria a introdus una în automatul de cafea , s-a gândit câteva secunde, cu o sprânceană ridicată și scărpinându-se sub nara stângă, a apăsat butonul cu "espresso cu lapte", a așteptat privind fix aparatul și dând din picior. s-a auzit un țiuit și pe ecranul automatului a apărut "Take the product" cu litere de tipar negre pe fond galben. a deschis ușița de plastic, a apucat paharul de partea superioară, ținându-l cu trei degete, l-a desprins din suport și a plecat.

11 iunie 2017

...

cărarea cobora printre copaci și dădea într-un conglomerat de case mici-înghesuite, fără garduri. pe cărare, un bătrân, cu țigara în colțul gurii și o sticlă de Mona în buzunarul de la piept, s-a oprit, a scos fumul pe nas, a mai tras un fum și a aruncat țigara, a scos sticla din buzunar, a băut restul și a aruncat-o, apoi a pus cârja în pământ, a făcut un pas, s-a oprit și a privit în jur, a mai făcut un pas. s-a aplecat, a cules o pungă de chipsuri, a scormonit în ea, a lăsat capul pe spate, a pus resturile în gură, a mestecat, a înghițit și a aruncat punga. a pus din nou cârja în pământ, a mai făcut un pas, s-a oprit, a scos un sfert de țigară din buzunar, l-a așezat în colțul gurii, a scos o cutie de chibrituri, a aprins un băț, dar s-a stins într-o secundă, a mai aprins unul. a tras câteva fumuri din sfertul de țigară și l-a aruncat. s-a oprit în fața unei case albastre, cu geamurile strâmbe, o antenă Digi ruginită deasupra unuia dintre ele, a deschis poarta și a intrat.

4 iunie 2017

...

Ramona a introdus degetul arătător în buric, l-a mișcat puțin, lăsând capul pe spate și strigându-l pe Alex, care găsise un șoarece mort și alerga în urma Andreei, agitându-l în aer. a scos degetul din buric și l-a dus în dreptul nasului, a mirosit și a produs o grimasă de dezgust. pe piept, aproape de gât, avea o aluniță neagră-proeminentă, înconjurată de păr, ce se subția spre vârful alb. deasupra buzei se întindea un strat de mustață, iar în barbă avea câteva smocuri așezate inegal. a scos din buzunarul cămășii o acadea din zahăr, a desfăcut-o și a introdus-o în cavitatea bucală. a scos-o și a aruncat-o în urma lui Alex, care luase un leu de pe masă și alerga spre magazin. Ramona s-a ridicat, a mers câțiva pași, a luat acadeaua de pe asfalt, a privit în jur și a introdus-o la loc în cavitatea bucală.

28 mai 2017

...

Maria, în colanți animal print ce-i evidențiau silueta disproporționată, cu șoldurile foarte mari și gleznele subțiri și cu o bluză roz prin care i se distingeau sfârcurile, s-a oprit în fața rulotei fast-food și a privit panoul pe care erau afișate prețurile. a scos telefonul din buzunar, a glisat pe ecran să răspundă, s-a îndepărtat, a vorbit câteva secunde, gesticulând cu mâna liberă, a făcut o grimasă de dispreț, zâmbind strâmb și privind pieziș, a întrerupt apelul și a așezat telefonul înapoi în buzunar. s-a întors în fața rulotei, a tras fermoarul genții, s-a blocat la mijloc, așa că l-a tras puțin înapoi, apoi a deschis geanta, a scos portofelul și din portofel o bancnotă de 10 lei. o doamnă închisă la ten, cu mustață, în salopetă roșie cu flori a deschis geamul rulotei, Maria i-a întins bancnota și a dat comanda, în timp ce scotea din buzunarul gecii un pachet de țigări și-și așeza una în colțul gurii. doamna în salopetă a închis geamul, Maria a căutat în buzunarele gecii, pantalonilor, a mers la un bărbat în uniformă BGS, i-a cerut o brichetă și el i-a întins-o, apoi a spus ceva și ea i-a întins pachetul, el l-a desfăcut, a extras o țigară și, în timp ce Maria aprindea, a mai extras una și a ascuns-o în buzunar. Maria s-a întors în fața rulotei, doamna în salopetă i-a întins un hamburger învelit în hârtie de culoarea cartonului, un șervețel și un pahar de cafea, a zâmbit și a închis geamul. Maria s-a așezat pe bancă, a stins țigara și a aruncat-o în coșul de gunoi, a rupt ambalajul, scoțând la iveală o masă de carne, sosuri și câteva frunze de salată, așezată între două chifle. a mușcat, și-a șters sosul din jurul gurii cu șervețelul în timp ce mesteca, a înghițit și a băut din paharul de cafea. a mai mușcat o dată, o picătură de sos căzându-i pe colanți. a șters-o cu șervețelul, apoi a luat două guri la rând, a mestecat privind într-un punct fix. a mai mușcat o dată, apoi a mers spre un bărbat în cârjă, i-a dat restul de hamburger, a luat paharul de cafea, a băut și l-a aruncat. a scos o țigară din pachet, a așezat-o în colțul gurii, a mers la un domn cu barbă care i-a întins bricheta, a aprins și a plecat.

21 mai 2017

...

Andreea a băut din sticla cu apă, a așezat-o lângă ea, a tras din țigară și a suflat lung în sus, țuguindu-și buzele. deasupra buzei i se distingeau câteva fire de mustață. a mai tras un fum, a stins sfertul de țigară în timp ce sufla, s-a ridicat și l-a aruncat în coșul de gunoi. Maria își privea fața în ecranul telefonului, și-a țuguiat buzele, a zâmbit. și-a ridicat pantalonii care-i acopereau jumătate din fund și a plecat. a urcat în autobuz, împiedicându-se de prima treaptă, apoi zâmbind fals în hohotele de râs ale șoferului. George a format un număr, a apelat, a așteptat câteva secunde cu telefonul la ureche, apoi a închis. a urcat scările către sala de așteptare a gării, păsind câte două. a intrat și s-a așezat pe scaun. Florina a alergat spre autobuzul care plecase, i-a făcut semn cu mâna, fără succes. a arătat degetul mijlociu în urma lui, a scos pachetul de țigări din buzunar, a extras o țigară și a aprins-o.

15 mai 2017

"Be kind" - Charles Bukowski (traducere proprie)

ni se cere mereu
să le înțelegem părerea 
indiferent cât de 
învechită
prostească sau
respingătoare
ar fi

ni se cere
să le privim 
viața irosită
cu 
prietenie,
deoarece sunt
în vârstă.

dar vârsta e rezultatul
a ceea ce facem.
au îmbătrânit 
mai rău
pentru că au
trăit
fără scop,
au refuzat să-l
vadă.

nu e vina lor?

dar a cui?
a mea?

mi se cere să-mi ascund
părerea
de ei
de frica lor.

vârsta nu e de condamnat.

dar rușinea
unei vieți 
pierdute
cu bună intenție

printre atâtea 
vieți 
pierdute
cu bună intenție

este.

7 mai 2017

...

Andreea a scos unul din merele din pungă, a mușcat, a mestecat câteva secunde și a înghițit, apoi a șters cu limba lichidul rămas pe buze. a mai mușcat o dată și, în timp ce mesteca, a scos din geantă telefonul, a tastat un mesaj doar cu degetul mare, ținând telefonul cu celelalte patru. l-a așezat înapoi în geantă, a mai mușcat o dată și a privit pe fereastră mestecând. și-a tras bluza verde-transparentă peste sâni, s-a așezat picior peste picior și a mușcat din mărul aproape pe jumătate, a mestecat și a mușcat din nou dintr-o parte cu mai mult miez, apoi a scos din geantă un pachet de șervețele, l-a deschis, a scos unul, a așezat pachetul înapoi în geantă, a despăturit șervețelul prinzându-l de un colț și scuturând și a șters în jurul gurii, apoi a tamponat puțin în vârful nasului, l-a împăturit și l-a așezat pe picior. a mușcat din măr și a privit pe fereastră cu ochii semi-deschiși de la bătaia soarelui. a mușcat din măr fără să-l privească, a mestecat și a luat câteva mușcături una după alta, apoi a așezat cotorul în punga cu mere.

30 aprilie 2017

...

Fordul Escort generația 90 avea roțile dezumflate, scaunul șoferului desprins și lipit de zidul blocului, pe care stătea Romeo, cu o țigară în colțul gurii și o doză de Bucegi. farul din stânga față lipsea, prin parbrizul spart se vedea pe bancheta din spate o movilă de haine vechi. Andrei alerga cu maneta de viteză în mână, a aruncat-o spre Silviu, l-a nimerit în ceafă și el a început să plângă, "ti spun lu Ramona, sî vez' ci-ț' faci!". prin cadrul unei ferestre fără geam de la parter, un bărbat la costum, cu o boxă portabilă în mână, își clătina capul în ritmul muzicii, la refren, făcea ochii mici și privea într-un punct fix, în timp ce bătea cu mâinile în pervaz. Florina, în colanți model zebră și un tricou mulat-scurt, ce lăsa la vedere burta cu câteva smocuri de păr în jurul buricului, trecea cu un sac în spate. în urma ei, Alin, la bustul gol, desculț, cu o doză de Fanta în mână, pantaloni cu efect prespălat, atât de strâmți încât îi îngreunau mersul, lungi până deasupra oului piciorului, vorbea la telefon: "îț' dau ca la bărbaț' când ti prind, sî moarî fata mea dacî nu!" a urlat și a întrerupt apelul. Felicia vorbea cu Maria, sprijinită de zidul blocului, fumând și bând dintr-un pet de bere: "făă, eu cari i-am supt pula, atâtea luni o futut în mini, s-o plictisit, vini panarama șea șî mi-l ie, asarî s-o dus la el, crez' c-o stat așa pi uscat? n-o stat, o futut-o, credi cî ieu nu știu și-i viața! n-o vrut el sî dea o bucî aișea, sî duci cu tăti panaramili! când vine di la Spațial, șini-l pune în pat șî-l culca? panaramili lui?" a mai tras un fum, l-a scos pe nări în timp ce mai trăgea unul și i-a întins țigara Mariei. "fă", a continuat, "sî mor eu, eu am fost bunî cu toatî lumea, l-am luat pi ista șî i-am arătat ci-i aia viațî, cî mure dracu aicea prin crâșmi, șî acuma el mă lasî?! sî mor eu, o văd pi șea, o bag în asfalt, sî moarî tot ci-am eu mai scump dacî nu!", apoi a izbucnit în plâns. un bărbat a căzut de pe bicicletă, un grup de copii râdeau arătându-l cu degetul, el s-a ridicat, a urlat ceva neinteligibil și a alergat spre ei, un băiat murdar a scos o petardă din buzunar, a aprins-o și a aruncat-o în direcția lui. Vasile, într-un trening roz deschis, trecea cu un câine în brațe și câte o țigară după fiecare ureche. George a aruncat o piatră, a spart un geam al Fordului Escort și a fugit.

23 aprilie 2017

...

un bătrân în sacou roz peste tricoul cu Mickey Mouse, cu pantofii cu pielea jupită la vârf, șosete albastre cu steluțe galbene a urcat în autobuz, "unul la Piatra, vă rog! dar ce autobuze frumoase au apărut acuma, și chiar și șoferii dau dovadă de mai multă educație!" a spus sacadat, accentuând prima silabă din fiecare cuvânt, "poftiți!" a răspuns șoferul și i-a întins biletul. în urma lui, un bărbat cu tenul închis, în pantaloni de trening, tricou alb cu "Boss" imprimat cu negru, de mână cu o doamnă căreia îi lipsea un dinte din față, a scos două abonamente din portofel, le-a arătat, "stai, dom'le, să mă uit!" l-a oprit șoferul, "e bine!" a completat apoi. un bărbat a tras un fum și a aruncat țigara de pe prima treaptă a autobuzului, altul cu un fes pe vârful capului, mirosind a alcool și urină, cu o sacoșă de rafie în mână a spus: "aviem legitimații noi doi!", "ia aratî-mi!", el a căutat în buzunarele pantalonilor, "hai, mergi în spati!" a spus șoferul. un copil cu șapcă Power Rangers a urcat, bătrânul în sacou roz l-a oprit pe culoar: "auzi, nu te supăra, știi unde-i punctu' G la femeie? aicea la degete! ca să știi, nu de alta!" a spus și a zâmbit. șoferul a închis ușile și a plecat.

16 aprilie 2017

...

Vasile, într-o salopetă murdară de var, cu o șapcă de base-ball, s-a apropiat de Gheorghe călcând nesigur, l-a privit cu ochii mici, a zâmbit și a spus: "uăi, di când nu te-am mai văzuuut! ci faci?". a întins mâna cu degete mici, pătrățoase și unghii lungi, crescute strâmb, Gheorghe i-a strâns-o și a răspuns: "ăă, salut, mă duc șî eu acasî! tu ci faci?". a zâmbit, lăsând la vedere caninii din aur. "bini, uă, niși pi la crâșmî n-ai mai vinit, ci-i cu tini?" a întrebat Vasile, a scos din buzunar pachetul de țigări, l-a deschis, i l-a întins lui Gheorghe, el a refuzat clătinând din cap. "nu mai beu, uă, am douî luni!" a completat, "da bravo, uă, șî nu mai dai șî tu un sămn, stai în casî, ci faci?" "ci sî fac, uă, șî eu cu triabî! da nevastî-ta ci mai faci?" "și sî facî, acasî, la lucru, și sî mai facî? hai cî vini microbuzu, ni auzâm noi zîlili estea!" "bini, uă, ai grijî di tini, șî mai lasî băutura cî nu-i bunî la vârsta asta! ești băiat tânăr, di triabî, diștept, vrei sî mori?" "ni auzîm!" a răspuns Vasile și a urcat în microbuz, împiedicându-se de prima treaptă. "și prost îi, mai alcoolist ca ăsta n-am văzut, di dimineațî pânî sara numa' bat, handicapatu'!" a spus Gheorghe și s-a ridicat de pe bancă.

9 aprilie 2017

Noaptea de Stephen Crane (traducere proprie)

Noaptea
Nori grei acoperă văile
Și piscurile.
"O, Dumnezeu mută norii cu un deget,
Umile, neînsemnate piscuri suntem,
Alergăm în jurul lumii
În războiul de la picioarele Lui."

Dimineață
Zgomotul oamenilor lucrând
Și orașele mici, negre.
"O, Doamne, care cunoști sensul picăturilor de ploaie,
Umile, neînsemnate piscuri suntem,
Dă-ne voce, te rugăm, o, Doamne,
Să îi putem cânta soarelui.

Seara, 
Văile îndepărtate pline de luminițe
"O, Doamne,
Cel care cunoști regii și păsările,
Care ne-ai făcut umile, neînsemnate piscuri,
Cel care dorești doar pace veșnică:
Ne rugăm, O, Doamne,
Umile, neînsemnate piscuri."

Noaptea
Nori grei acoperă văile
Și piscurile.

2 aprilie 2017

...

o bătrână cu smocuri albe în barbă, mirosind a urină de pisică i-a întins şoferului doi lei, "la remat!" a spus şi a plecat pe culoar. "mai trebi 50 di bani!" a strigat el, "bree, mă auz'?". "mai îi şî surdî!" a spus pe un ton scăzut şi a căscat dezvelind dinţii mici-galbeni. băiatul cu şapcă Puma şi blugi exagerat de strâmţi a coborât colţul gurii într-un zâmbet strâmb, fata cu bluză până deasupra buricului şi-a ţuguiat buzele privind în ecranul telefonului. a format un număr, a apelat, "am accesat-o pi mă-ta!" a spus şi a aşezat telefonul în geantă. bătrâna a găsit câteva monede în buzunarul gecii, "sunt numa' 40 aicea, mai cautî!" a spus şoferul şi a tastat pe casa de marcat, "cautî cî nu-ţ dau bilet, aicea rămâi!". "las-o, mă, în pace!" a spus băiatul, "n-o lăs, cum, în loc sî-mi lesî şî mii de-o café, é îmi dă mai puţân. sî pun eu di la mini? ha'di, bre, ai găsit?" bătrâna a început să tremure privind în jos, a căutat în buzunarele din spate ale pantalonilor, "hai, treacî de la mini acuma! mergi în spati!" a spus el şi a clătinat din cap dezaprobator. "nu ti supăra, da' ci parfum foloseşti?" a întrebat, iar băiatul cu şapcă a izbucnit în râs. "Armani sigur!" a completat el, s-a aplecat şi şi-a legat şiretul. bătrâna s-a aşezat pe scaun în spatele autobuzului, "undi te-ai dus, hai sî-ţ' dau biletu'!" a strigat şoferul, iar ea s-a ridicat, a mers câţiva paşi, "trimitiţi, mă, din mânî-în-mânî pân-în spati!". o fată cu pantaloni tăiaţi în zona genunchilor a urcat, a plătit şi a înaintat pe culoar, "uiti-o cum mergi la şcoalî, toatî-i ruptî!" a exclamat şoferul, "o stat prea mult în genunchi!" a concluzionat un bărbat gras, într-o cămaşă cu jumătate din nasturi descheiaţi. autobuzul a pornit şi el s-a dezechilibrat. "vez' dacî vorbieşti prostii!" a spus şoferul şi a izbucnit în râs. 

25 martie 2017

"5 dimineața" - Allen Ginsberg (traducere proprie)

Elan mă poartă deasupra norilor
spațiu pur, atemporal, etern
cu respirația transformată în cuvinte
transformate apoi în respirație
într-o sută - două de ani
aproape nemuritor, în secolele lui Sappho,
secolele respirației ritmate - în afara timpului, ceasurilor, imperiilor, corpurilor, mașinilor, carelor de război,
pereților de alamă, marmurei lustruite,
în afara minții - dar de unde vine?
Inspirație? Muzele suflând spre tine? De la Dumnezeu?
Nu, să nu crezi că vei fi închis în rai sau iad,
Puterea vinovăției, asta face inima să bată repede noaptea,
mintea ce inundă orașele viitorului,
Megalopolisul sau
satele cretane, monumentul comemorativ al lui Zeus Lassithi Plains - ferma Otsego County, portul din Kansas?
Buddha nu promite nirvana,
cafea, alcool, cocaină, ciuperci, marijuana.
Nu, prea greu ca această lumină să părăsească creierul
în cerul albastru de unde păsările au început să cânte pe East 12th street -
De unde vine, unde pleacă pentru totdeauna?

18 martie 2017

...

"l-am văzut, fă, era cu panarama șeia prin cientru, stătea pi bancî amândoi, sî mor dacî ti mint!" a spus Maria, gesticulând cu mâna în care ținea țigara, a tras un fum, și-a țuguiat buzele și a suflat lung, lăsând capul pe spate. "du-ti, fă, de-aicea, șî nu i-ai crăpat capu'?" a replicat Florina, a scos o țigară din pachet, a aprins-o în colțul gurii și a tras tricoul peste burta ne-epilată. "și sî-i mai crăp, fă, m-am dus la el șî i-am zis: bunî, ci faci? aia crăpa, sî uita la mini cu niști ochi, numa nu i-am zîs, fă, panaramo, după ci cî umblii cu gagiu-miu, mai faci șî figuri!" "șî di ci, fă, nu i-ai crăpat capu'? adicî bulangiu umblî cu ie, atâta timp cât ai stat doi ani cu el, fă, doi ani ș-acuma vini panarama șî sari pi el? fraierî mai ești, fă, sî mor eu!" a țipat Florina, a tras un fum și l-a scos pe nări, și-a ridicat colanții și a continuat: "în locu' tău, fă, țî-l castram șî pi el, bulangiu', și pi e ț-o omoram, în loc sî lasi capu' în jos, ie ari figuri cu tini! sî mor di nu m-am enervat!", a tras două fumuri consecutiv, și-a privit expresia în ecranul telefonului, "mi-o ișât aicea un coș pi frunti, fă, ci mă enerveazî! m-am dat cu fond di ten ca vaca șî tot sî cunoaști!" a exclamat, a aruncat țigara, propulsând-o cu degetul arătător pe lângă capul unei bătrâne. Maria a izbucnit în râs, dezvelindu-și dinții galbeni-strâmbi, Florina a continuat: "șí râdem sî ie foc baticu' la babî!", a strigat-o: "breee, vez' cî ț-o căzut banii!". "fă, da niebunî ești!" a spus Maria și a aruncat țigara.

11 martie 2017

Soția japoneză - Charles Bukowski (traducere proprie)

O, doamne, am spus, femeia japoneză,
ea nu uită,
aplecându-se, zâmbind,
vindecând rănile provocate de bărbați,
femeile americane te vor omorî
cum ar stinge o lampă.
ele nu dau doi bani pe viață,
sunt agitate,
prea agitate să facă bine,
mereu tăioase, 
deziluzionate,
dar, o, doamne, femeile japoneze!
ea, 
am ajuns, ușa încuiată,
am pătruns, a luat cuțitul,
și m-a înjughiat
sora ei a venit
și m-au ținut sub pat două zile
și când am ieșit
nu a spus autorităților
a spus doar: "nu îmi vei mai greși!"
și nu am mai făcut-o, dar ea a murit 
și, murind, a spus: "poți să îmi greșești acum"
și am făcut-o
dar m-am simțit rău.
nicio voce, niciun cuțit
posterele japoneze pe pereți
oameni scunzi pe malurile râurilor roșii
păsări verzi, zburând.
le-am pus în coșul cu
tricouri murdare.
și atunci am realizat
că murise.
într-o zi voi lua înapoi
oamenii aceia mici
fericiți între poduri și munți
dar nu chiar acum
nu încă.

4 martie 2017

...

Marius a mușcat din hamburger, a închis ochii, a mestecat zgomotos și a înghițit. și-a lins buzele, a privit după femeia în colanți semi-transparenți care urca în autobuz. a prins cu limba un rest de hamburger rămas în colțul gurii. a mușcat din nou, a mestecat și a șters sosul din jurul gurii cu mâneca hainei. a tușit și a scuipat un lichid verde-gălbui la mică distanță de bărbatul în salopetă albastră, murdară de var, care fuma. bărbatul s-a îndepărtat mormăind și Marius l-a privit zâmbind strâmb și a mai mușcat o dată. câteva bucăți i-au căzut din gură, le-a scuturat de pe geacă, apoi le-a împins cu piciorul în iarbă. "uă, vino-ncoa'!" a strigat Ion, iar Marius s-a întors spre el, a început să tremure, a urlat: "nici sî mânânc nu pot, în pula mea, dracu' dracilor!", a privit restul de hamburger câteva secunde și l-a aruncat. a devenit palid și a izbucnit în plâns. s-a oprit brusc, a scos o țigară din buzunar și a aprins-o.

24 februarie 2017

Fericire de Raymond Carver (traducere proprie)

Devreme, e încă întuneric.
La fereastră, eu și cafeaua.
Doi băieți împart ziarele.
Poartă șepci, pulovere, unul are un rucsac pe umăr.
Sunt fericiți și nu spun nimic
și, dacă ar fi putut, s-ar fi ținut de mână.
E devreme și ei fac asta împreună.
Cerul se luminează, luna încă se reflectă în apă
atât de frumos încât moartea, chiar iubirea nu mai contează.
Fericire.
Vine neașteptat
Și pleacă la fel. Într-adevăr, în fiecare dimineață vorbim despre asta.

18 februarie 2017

...

Maria a închis ochii, a tras din țigară, a scos fumul pe nări și a băut din doza de energizant. și-a privit unghiile cu oja roz decojită, a mai tras un fum, l-a suflat lung și și-a așezat bluza peste sâni. Ana privea în gol, sprijinită de zid, mișcându-și capul pe ritmul melodiei ce răsuna din boxa portabilă. 

"ce-i asta, fă?" a întrebat Maria, "o cântî unu', fă, Mario din Ferentari, di la Țâmburaș o știu!". "îi mișto!" a replicat Maria și i-a întins Anei jumătate de țigară. ea a stins-o de zid, a privit-o câteva secunde și a așezat-o în buzunarul gecii.

"ce faci, fă?" a întrebat Maria, "da eu disearî ci fumiez?!" a răspuns Ana și s-a așezat pe bordură să-și lege șireturile. "ai văzut ci papuci am, fă? di la outlet i-am luat, nu știi tu di astea!" a spus și a izbucnit în râs, "ci china-shop vrei sî zici!?" a replicat Maria, și-a privit reflecția în ecranul telefonul și și-a țuguiat buzele. s-a aplecat după doza de energizant de pe asfalt, fusta i se ridicase lăsând la iveală o parte din chiloții albi, iar Ana i-a aplicat o palmă peste fese. 

un bărbat gras le privea mușcând dintr-un hamburger, ștergând sosul din jurul gurii cu mâneca salopetei.

10 februarie 2017

...

"bossule, m-o văzut ăsta ieri cu autobuzu', mânca-ț-aș sufletu' tău, că de ce oprești în stație, că dacă sun acuma la poliție? da' ce, bă, îmi zici tu mie unde să opresc? poate o văd pe sor-mea în stație și tre' s-o iau, ce treabă ai tu? poliția îmi zice unde să opresc, nu tu! și s-o trezit vorbind și goria aia care am luat-o, că mă grăbeam și am urcat și eu în mașină, și să vez' ce s-o ambalat omu'. era și gras, așa, i-am zis, dă-te-n pula mea de aicea că te calc în picioare, ascultă-mă ce-ți spun! e pământu' lu mă-ta stația asta?", a spus șoferul accentuând ultima silabă din fiecare cuvânt, a aprins o țigară și a aruncat pachetul gol prin fereastra deschisă. și-a șters nasul cu mâneca bluzei, a depășit pe partea dreaptă mașina din față. "paraipan, mergi pe banda întâi dacă ai 30 la oră! vorbește la telefon, boșorogu', îl sună gagică-sa!" a spus și a izbucnit într-un hohot de râs. "bossule, eu am fost în toată lumea asta, așa prostie ca în România asta eu n-am mai văzut. să te duci, fratele meu, în Franța să vezi civilizație, nu aicea cu toți jegoșii! și oamenii dă altfel bună-ziua, altfel te respectă pân' la urmă!". a rotit la maxim butonul de volum al casetofonului din care răsuna "ne stăă prea frumos, să ne amăgiim, suntem prea uniți, ca să ne mințiiim", a deschis complet geamul și a claxonat fata în colanți de pe trecerea de pietoni. "nu-i place manelele, nici nu se uită! du-tee, făă, panaramo!".

4 februarie 2017

"A man went before a strange God" de Stephen Crane(traducere proprie)

Zeul multora, un chip trist.
Și zeul tună zgomotos, 
Înfuriat, pufăind.
"Îngenunchiați,
Fiți umili și aduceți ofrandă
Majestății mele sublime!"

Omul a plecat. 

Apoi a mers la alt zeu - 
Zeul gandurilor lui ascunse.
Și acesta l-a privit
Cu ochi blânzi
Cu infinită înțelegere
Și a spus, "Bietul meu copil!"

28 ianuarie 2017

"Are you drinking" de Charles Bukowski (traducere proprie)

curat, pe suport, jurnalul galben-vechi.
din nou
scriu din pat
la fel ca anul
trecut.
voi merge luni 
la doctor.
"da, doctore, picioare moi, vertij, dureri de cap și
spate"
"bei?" va întreba,
"faci exercițiile, iei vitaminele?"
"cred că sunt doar bolnav 
de viață,
aceeași stare, cu schimbări 
neînsemnate."
pe pistă, privesc 
alergarea cailor și pare
fără sens.
plec după ce cumpăr
bilete pentru ultimele curse.
"pleci?" întreabă angajatul 
motelului.
"da, e plictisitor!"
îi spun.
"daca acolo e plicisitor, ar 
trebui să te întorci."
deci, aici sunt,
hotărât împotriva pastilelor,
doar un bătrân,
doar un scriitor bătrân
cu un jurnal
galben.
ceva merge 
pe podea spre mine.
o, e doar pisica de data 
asta.

21 ianuarie 2017

...

roșu la față, cu ochii ieșiti din orbite, mânecile bluzei suflecate, a urlat: "morții mă-tii! dumnezei!", a aplicat un pumn în ușa de lemn, încă unul, apoi a izbit-o cu palma. "Marius, încetează!" a strigat Cristina și a dat să pășească spre el. "da ci pula mea, sî-mi facî ceva, în morții ei, cî-i stric ușa!" a răspuns Marius și a lovit ușa cu piciorul, "o rup, sî moarî mama di n-o rup! sî-mi bag pulaa!". 

Silviu s-a postat în fața lui, "oprești-ti, uă, odatî", dar Marius l-a prins de guler, l-a înlăturat, și-a luat avânt și a lovit cu pumnul, a urlat de durere, și-a scuturat mâna, "sî-mi bag pulaaaa, morții mă-tii!", a alergat spre ușă și a lovit cu celălalt pumn, apoi cu piciorul, cu ambele palme, i-a aplicat un șut și o bucată din ușă s-a desprins din cuie și a căzut în interiorul încăperii. 

a intrat, a luat bucata de lemn și a plecat.

15 ianuarie 2017

...

Andreea, în colanți negri și tricou roz decoltat, a urcat în autobuz, a plătit și a ocupat singurul loc liber. Cristina, cu ochelari de soare aurii, într-un maieu până deasupra buricului și o fustă ce-i acoperea jumătate din fund, a urmat-o. "fă, iar ai prins loc, mereu prinz', nebuno!". "da stai în brați la mini!" a răspuns Andreea, lovindu-se sugestiv cu palma peste coapse. Cristina s-a așezat, iar Andreea a continuat: "da' ci fustî sexy avem!", "mă vrei, nebuno!" a răspuns Cristina, "da, fă, ti vreau!" a replicat Andreea și i-a așezat mainile pe sâni. "stăi, fă, cî sî uitî lumea!" a țipat Cristina, "da, ci, fă, ți-i rușini?" a răspuns Andreea, apoi a continuat: "fă, cu fusta asta l-ai înebunit pi urâtu ceala!" "carí, fă?" a întrebat Cristina. "ăla cu cari umblai!" "lasî-mă, fă, cî murem di rușîní. mă mai șî lua di mânî prin oraș, uiti-ti oleacî la mini, mă mai vide cineva!" a țipat Andreea, "da di ci-ai ieșât, fă, cu el?" "da' tot insista, cî hai sî ieșim, cî ti iubesc, cî o sî ti fac fericitî, șî mi-era șî mii așa sî-i zic, știi, îl cunosc di atâta timp, uă, da-i urât în drași, o vrut sî mă săruti, nu știu cum dracu am scăpat di el!" "nu trebuie, fă, sî ieș' cu el, ci naiba! trebuie sî-i zîci cî nu șî gata!" a răspuns Andreea. "șî cum sî-i zîc, fă, nu, dacî mă tot freca, cî hai, cî hai. da am făcut ca tarzanu la el pi la sfârșât șî s-o liniștit!" "așa, fă, cî dacî nu fășei, încî ti mai futie prostu' la cap!" "da mai dă-l draculu'!"

6 ianuarie 2017

...

în fața casei cu tencuiala căzută, geamurile sparte, o femeie cu un ochi vânăt fuma. i-a întins țigara fumată pe jumătate băiatului în cărucior cu rotile de lângă ea. el a așezat-o în colțul gurii, a dat din cap în semn de mulțumire și femeia a intrat în casă. un copil urina pe zidul bucătăriei de vară. altul lovea cu piciorul o minge spartă, râdea, alerga spre minge și o lovea iar. un bărbat a ieșit din casă cu un pui de pisică în mână, l-a aruncat în iarbă și a aprins o țigară.