...

Maria privea în gol, trăgând din țigară, suflând și pe nări și pe gură în același timp. a scos telefonul din buzunar, a glisat spre stânga pe ecran și l-a așezat la ureche, a ascultat încruntată câteva secunde, apoi a închis. a desfăcut geanta, a pus telefonul înăuntru, a scos pachetul de țigări, a aprins-o pe ultima, l-a mototolit și aruncat în coșul de gunoi. un bărbat fără un picior a întrebat-o: "n-aveț' sî-mi daț' șî mii o țâgarî?", ea a clătinat din cap și s-a îndepărtat. a aruncat țigara, s-a oprit în fața automatului de cafea, a căutat în buzunarul drept al pantalonilor, apoi în cel stâng și în cele de la spate, a deschis geanta, a scos telefonul mobil, a desfăcut fermuarul unui compartiment mai mic, l-a așezat acolo și a închis fermuarul, a dat la o parte o folie plină cu hârtii și a scos portofelul, a desprins capsa, l-a deschis și a scos o hârtie de 5 lei, a mers în dreptul unei rulote fast-food, a întins banii prin fereastra deschisă, o mână groasă cu degete scurte și unghii cu un strat maroniu dedesubt i-a luat și a așezat în loc cinci bancnote de un leu, Maria a introdus una în automatul de cafea , s-a gândit câteva secunde, cu o sprânceană ridicată și scărpinându-se sub nara stângă, a apăsat butonul cu "espresso cu lapte", a așteptat privind fix aparatul și dând din picior. s-a auzit un țiuit și pe ecranul automatului a apărut "Take the product" cu litere de tipar negre pe fond galben. a deschis ușița de plastic, a apucat paharul de partea superioară, ținându-l cu trei degete, l-a desprins din suport și a plecat.