frunzadinpalma.blogspot.com Web analytics

frunza din palmă: Vladimir Nabokov - Lolita

20 ianuarie 2014

Vladimir Nabokov - Lolita

Vladimir Nabokov(1899-1977) a fost un scriitor american de origine rusă. "Lolita" a fost prima sa carte redactată în limba engleză. a fost refuzată de patru edituri din cauza subiectului pe care îl trata: un lector i-a sugerat că firma sa ar fi dispusă să o publice daca autorul ar transforma-o pe Lolita într-un băiat de doisprezece ani pe care să-l lase sedus de protagonistul Humbert, un fermier, într-un hambar, totul expus în fraze "scurte şi puternice". lectorii celei de-a doua au fost atât de plictisiţi de roman, încât nu au reuşit să treacă de partea a doua. un editor i-a spus că regretă că în roman nu sunt personaje pozitive. a primit o scrisoare din partea celei de-a patra edituri în care i se zicea că dacă firma ar publica "Lolita", atât autorul, cât şi patronul editurii ar înfunda puşcăria.

cartea a devenit best-seller la scurt timp după publicare, creând un imens scandal în spaţiul literar american. protagonistul, pe nume Humbert, e un profesor care îşi caută o gazdă. se îndrăgosteşte de fata gazdei, în vârstă de 12 ani. de aceea, plănuieşte în detaliu asasinarea mamei.

după înmormântarea acesteia, Humbert şi fata se mută în alt stat american.

romanul se remarcă, în primul rând, prin fragmentele în care sunt descrise conflictele dintre el şi fată:

"am înşfăcat-o şi am smuls-o din fotoliu. Din acel moment nu mi-am mai stăpânit nici eu glasul şi am continuat să zbierăm unul la altul, iar ea mi-a spus lucruri ce nu se pot tipări. A spus că îi e silă de mine. S-a strâmbat monstruos la mine, umflându-şi obrajii şi scoţând un sunet exploziv diabolic. Mi-a spus că încercasem să o violez de mai multe ori pe vremea când eram chiriaşul mamei sale. Mi-a spus că e sigură că i-am ucis mama. Că se va culca cu primul tip ce i se va ivi în cale, iar eu n-am cum s-o împiedic. I-am spus să urce scările şi să-mi arate locurile unde îşi ascunde banii. Stridentă, dezgustătoare scenă! O prinsesem de încheietura cu protuberante a mâinii şi ea se sucea şi răsucea încercând pe furiş să găsească un punct slab, astfel încât să se smulgă din mâinile mele într-un moment favorabil, dar o ţineam zdravăn şi, de fapt, am învineţit-o bine - drept pedeapsă, sper că sufletul meu va putrezi - şi o dată sau de două ori şi-a smucit braţul cu atâta violenţă, încât m-am temut să nu i se desfacă mâna din încheietură şi tot timpul m-a fixat cu privirile acelea de neuitat în care se înfruntau mânia rece şi lacrimile fierbinţi, şi vocile noastre acopereau telefonul şi când, în sfârşit, mi-am dat seama că sună, ea a şters-o numaidecât."

mama Lolitei fusese aproape să-i surprindă în timpul unei scene de dragoste, când el o săruta şi-şi plimba degetele prin părul ei, au avut noroc că a bătut la uşă înainte de a intra.

la scurt timp, corespondenţa dintre el şi copilă a fost descoperită de către mamă. în acel moment, cei doi erau căsătoriţi. soţia l-a părăsit după acest incident, dar, tocmai când traversa strada, a fost lovită de o camionetă şi doctorul nu a putut decât să constate decesul. se vorbea despre o înţelegere între şofer şi Humbert.

ca atribut negativ al acestui roman, remarc abundenţa de adjective din anumite fragmente, care nu reuşesc decât să dilueze conţinutul, nu să-l îmbogăţească.

"Promisesem Şcolii Beardsley, buna şi vechea Şcoală Beardsley, că ne întoarcem de îndată ce vor înceta obligaţiile mele la Hollywood (inventivul Humbert urma să fie, după cum am lăsat să se înţeleagă, consultant principal în realizarea unui film despre "existenţialism", un subiect de mare interes la acea dată). In realitate, cochetam cu ideea să mă strecor binişor peste frontiera mexicană - acum mă simţeam mai viteaz decât anul precedent - şi să hotărăsc acolo cum să mă descurc cu mica mea concubină care avea acum un metru cincizeci şi doi înălţime şi cântărea patruzeci şi două de kilograme. Am căutat şi am scos la lumină ghidurile turistice şi hărţile noastre. Ea a stabilit ruta cu imensă însufleţire. Renunţase la ifosele juvenile şi la aerul sastisit şi se arăta dornică să exploreze realitatea bogată. Să se explice schimbarea prin activitatea ei dramatică? În acea duminică dimineaţă anostă, dar caldă, când am părăsit casa nedumerită a profesorului Chem şi am pornit în viteză pe Main Street îndreptându-ne spre autostrada cu patru benzi, aveam senzaţia de plutire caracteristică viselor. Rochia de bumbac cu dungi albe şi negre a Iubitei nu se asorta cu acvamarinul tăiat cu artă şi agăţat de lănţişorul de argint care-i împodobea gâtul: darul meu dintr-o zi ploioasă de primăvară. "

Niciun comentariu: