Şoferul învârtea volanul
condus de un singur gând ce-i apăsa tâmplele
şi gândul devenea din ce în ce mai mare
mai mare decât şoferul
din ce în ce prindea mai mult contur.
Pasageri erau puţini şi fără viaţă
în noaptea aceea tăiată-n două de autobuz,
de lumina concretă din faruri şi felinare
Oameni pe trotuare
cu umbrele ce gemeau de ploaie
tremurau în haine ude,
câinii rătăceau cenuşii prin clădiri,
cămaşa ţi se lipea de trup udă,
transparentă,
umbra curgea în picături pe ziduri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu