Din batistă

    Ofelia Popescu îşi pregătea bagajul cu o meticulozitate ieşită din comun. Îşi scotea hainele din dulap şi le grupa pe categorii. Îşi alegea câteva bluze, mai groase sau mai subţiri, le împăturea şi le aşeza în valiza de călătorii. Îşi căuta biletele de la agenţia de voiaj şi le aşeza tacticos pe pat. Se interesa de mersul trenurilor, îşi programă la ce oră să fie în gară. Îşi puse în geantă un pachet de şerveţele umede şi nişte farduri. Îşi mai luă în buzunarul pantalonilor o batistă cu care să-şi şteargă din când în când nasul. După ce finaliză pregătirea vestimentaţiei, începu să se preocupe de igiena personală. Terminând cu igiena personală, trecu la mâncare. Se duse în bucătărie şi-şi prepară mai multe sandviciuri cu caşcaval sau altceva pe care să le mănânce în călătorie. Îşi împachetă totul în valiză şi plecă până afară să facă o plimbare. Se întâlni cu prietena ei şi discutară mai multe lucruri despre călătorie. Povestiră experienţe din trecut şi-şi prezentă fiecare planurile de viitor. Când se întoarse acasă, Ofelia Popescu îşi verifică din nou bagajul. Scoase hainele, le înşiră pe covor, despachetă tot ce împachetase cu ceva timp în urmă şi le reordonă. Îşi mai luă un rucsac mic cu câteva articole sportive şi o trusă de medicamente în caz de urgenţă. Considerând că a terminat pregătirile pentru călătorie, plecă la toaletă, se spălă pe dinţi şi pe mâini, veni în cameră şi se culcă. Se trezi dimineaţă destul de bine dispusă, îşi mai verifică o dată bagajul, se îmbrăcă şi ieşi pentru a merge la gară. Păşi alene, strecurându-se printre trecători, cu zâmbetul pe buze.  Ajunse la gară şi simţi că a uitat ceva. Atunci îşi luă un pachet de nori şi un baobab pentru orice eventualitate.
    Se urcă în avion cu câteva minute înainte de decolare. Îşi puse bagajele în locul special amenajat şi se aşeză pe scaun. Petrecu puţin timp citind dintr-o revistă de divertisment. Făcu câteva însemnări într-un carneţel, închegă câteva conversaţii scurte cu ceilalţi călători. Când se întunecă, nevenindu-i deloc somnul, îşi întinse mâna prin geamul avionului şi începu să culeagă stele de pe cer. Luă câteva cu foarte mare grijă şi le aşeză în poşetă. Pe una chiar o puse în păr, gândindu-se că e un accesoriu destul de potrivit. După ce se sătură de cules stele, se gândi la altă activitate. Văzu o cometă din întâmplare şi o prinse de coadă. Se amuză puţin, apoi încetă şi această activitate. Încercă să se culce, dar nu reuşi. Medită puţin la diferite evenimente din viaţa ei, apoi se plictisi. Atinse cu degetul câteva acoperişuri ale zgârie-norilor, deranjă câteva constelaţii, prinse câteva păsări de cioc şi le trase brutal în avion. Se gândi puţin la destinaţia unde avea să ajungă. Încercă să-şi facă o idee despre ce va urma, imaginându-se în diferite ipostaze. Ca să mai treacă timpul, începu să bată cu unghia în geamurile oamenilor de la etajele superioare, să se distreze nimerind trecătorii de pe trotuare cu diverse obiecte găsite în poşetă. Când se sătură de aceste activităţi, începu să contemple priveliştea. Mai era doar o oră până la destinaţie, pe care Ofelia Popescu o petrecu citind din diverse reviste. Aţipi puţin până avionul ateriză.
    Ajunse pe Lună. Îşi luă bagajele şi începu să caute un loc unde să stea. Văzând baobabul şi norii pe care îi luase înainte de călătorie, încercă să le găsească o întrebuinţare. Îi veni o idee. Plantă baobabul, se urcă în vârful lui şi începu să le facă semne de salut, fluturând un nor, pământenilor.