Ofelia Popescu îşi pregăteşte bagajul. Împătureşte deşertul Sahara şi îl aşează în geamantan. Pentru orice eventualitate ia nişte câmpii, un ocean şi câţiva munţi. Gândindu-se că mai e puţin timp până va pleca, îi face o vizită prietenei ei. Discută cu ea multe lucruri şi îi promite că-i va aduce un suvenir.
A două zi dimineaţă se trezeşte bine dispusă. Verifică bagajul şi pleacă. Se strecoară veselă printre trecători. Îşi dă seama atunci că a uitat ceva: ia un nor şi un baobab pentru orice eventualitate.
Ofelia Popescu se urcă în balonul cu aer. Petrece majoritatea timpului contemplând peisajul. Citeşte dintr-o revistă de divertisment. Plictisindu-se, renunţă la citit. Atinge cu mâna câteva acoperişuri ale zgârie-norilor; deranjează câteva constelaţii; prinde câteva păsări de cioc prevenind astfel ca balonul să fie spart de acestea. Se imaginează în diverse ipostaze, se gândeşte la destinaţia unde avea să ajungă. Ca să mai treacă timpul bate cu unghia în geamurile oamenilor de la etajele superioare; se distrează nimerind trecătorii cu diverse lucruri găsite în poşetă. Când se întunecă culege câteva stele şi le aşează în poşetă; prinde de coadă o cometă, se amuză pe această temă.
Ajunge pe lună. Pune bagajele undeva şi căută o ocupaţie. Văzând baobabul şi norul pe care l-a luat înainte de călătorie, încercă să le găsească o întrebuinţare. Plantează baobabul, se urcă în vârful lui şi flutură norul în semn de salut pământenilor.
A două zi dimineaţă se trezeşte bine dispusă. Verifică bagajul şi pleacă. Se strecoară veselă printre trecători. Îşi dă seama atunci că a uitat ceva: ia un nor şi un baobab pentru orice eventualitate.
Ofelia Popescu se urcă în balonul cu aer. Petrece majoritatea timpului contemplând peisajul. Citeşte dintr-o revistă de divertisment. Plictisindu-se, renunţă la citit. Atinge cu mâna câteva acoperişuri ale zgârie-norilor; deranjează câteva constelaţii; prinde câteva păsări de cioc prevenind astfel ca balonul să fie spart de acestea. Se imaginează în diverse ipostaze, se gândeşte la destinaţia unde avea să ajungă. Ca să mai treacă timpul bate cu unghia în geamurile oamenilor de la etajele superioare; se distrează nimerind trecătorii cu diverse lucruri găsite în poşetă. Când se întunecă culege câteva stele şi le aşează în poşetă; prinde de coadă o cometă, se amuză pe această temă.
Ajunge pe lună. Pune bagajele undeva şi căută o ocupaţie. Văzând baobabul şi norul pe care l-a luat înainte de călătorie, încercă să le găsească o întrebuinţare. Plantează baobabul, se urcă în vârful lui şi flutură norul în semn de salut pământenilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu