Ernest Hemingway (1899 - 1961) a fost un scriitor american laureat al Premiului Nobel Pentru Literatură. motivaţia juriului Nobel a fost: „ pentru măiestria artei narative, foarte recent demonstrată în «Bătrânul și marea» și pentru influența pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan".
Nick şi tatăl lui, protagoniştii povestirii "Rezervaţia indiană", au adus o canoe pe malul lacului. erau aşteptaţi de doi indieni. s-au aşezat la pupa bărcii, indienii au împins-o în apă. unchiul George stătea la pupa celeilalte bărci. au împins-o şi pe ea în apă. un indian tânăr s-a aşezat la vâsle. cele două bărci au pornit. furcheţii scârţâiau, indienii vâsleau cu lovituri repezi. mergeau într-o rezervaţie. o indiancă năştea, tatăl lui Nick trebuia s-o opereze. au găsit a doua barcă trasă la mal când au ajuns pe partea cealaltă a golfului. unchiul George fuma un trabuc. s-au ţinut după indianul tânăr. au trecut o pajişte, au intrat într-o pădure, au mers pe o potecă ce ducea până la dealuri şi pe care se transportau buşteni. indianul s-a oprit, şi-a stins felinarul. şi-au continuat drumul. un câine lătrând le-a ieşit înainte. se puteau vedea ceva mai încolo bărăcile tăietorilor de lemne. mai mulţi câini i-au înconjurat. indianul i-a alungat. s-au oprit în dreptul primei colibe. o lumină strălucea la fereastra ei. o bătrână stătea-n uşă cu o lampă în mână. indianca tânără zăcea pe un pat înăuntru. se chinuia să nască de două zile. toate bătrânele din rezervaţie au ajutat-o. bărbaţii au ieşit în drum pentru a nu-i mai auzi ţipetele. în cameră mirosea foarte urât. tatăl lui Nick nu avea anestezic. i-a făcut cezariană cu briceagul. femeia a ţipat, s-a zbătut, a dat din mâini, s-a înroşit, a scrâşnit din dinţi, a clipit, a tras aer în piept, a plâns. unchiul George şi trei indieni au ţinut-o pe parcursul operaţiei. ea l-a muşcat pe unchiul George şi acesta a strigat: "Căţea nenorocită". indianul care vâslise a râs. tatăl lui Nick a ridicat copillul, l-a plesnit ca să-l facă să respire. i-a tăiat cordonul ombilical cu acelaşi briceag. l-a privit, l-a dat bătrânei. a cusut incizia cu gută. mama era liniştită acum - cu ochii închişi, palidă. îşi pierduse cunoştinţa. nu ştia ce s-a ales de copilul ei. tatăl lui stătuse în patul deasupra. a adormit când doctorul îi tăia burta indiencei şi scotea fătul şi când ţipetele ei erau auzite şi de bărbaţii de afară. a dat la o parte pătura de deasupra capului lui. el avea o tăietură dintr-o parte în cealaltă a beregatei, sângele s-a strâns într-o băltoacă unde scândurile patului erau îndoite. capul i se odihnea pe braţul stâng. briciul deschis a căzut pe pătură.
în povestirea "Bătrânul de lângă pod" un bărbat cu ochelari cu rame de oţel şi haine pline de praf stătea pe marginea şoselei. camioane, căruţe treceau pe podul de vase de peste fluviu. căruţele se opinteau pe malul abrupt dinspre pod, camioanele urcau. bătrânul stătea acolo, oamenii care traversau podul erau din ce în ce mai puţini. "de unde vii?"povestitorul l-a întrebat. el a spus că vine din San Carlos. era satului natal şi îi plăcea să-i rostească numele. a zâmbit. "aveam grijă de animale" a explicat. a spus că a fost ultimul care a plecat de acolo. povestitorul a adăugat: "ce fel de animale?". "de toate felurile" bătrânul a zis. "a trebuit să le las acolo". duşmanii se apropiau. povestitorul a ciulit urechile. zgomotele prevesteau întâlnirea cu ei. bătrânul stătea lângă povestitor. "da' totuşi, ce animale aveai în grijă?" a întrebat acesta."păi erau trei, cu toatele. erau două capre şi o pisică. şi mai erau patru perechi de porumbei." a răspuns bătrânul. povestitorul a întrebat de ce a trebuit să le lase. el a răspuns că din cauza artileriei duşmanilor. a zis că nu are alt animal, că e sigur că pisica n-o să păţească nimic, o pisică poate să-şi poarte singură de grijă. la celelalte nu vrea să se gândească.
în altă povestire intitulată "Ucigaşii" uşa restaurantului lui Henry s-a deschis şi doi bărbaţi au intrat. s-au aşezat la tejghea. au citit meniul. afară a început să se întunece. un felinar s-a aprins în faţa vitrinei. au cerut file de porc în sos de mere şi piure. George, chelnerul le-a spus că nu e gata încă. e gata peste 20 de minute. au cerut crochete de pui cu mazăre verde. George le-a spus că le poate da doar şuncă cu ou, ficat cu ou, bacon cu ou. le-a adus şuncă cu ou. unul din bărbaţi s-a proptit în spatele tejghelei. l-a chemat pe max, celălalt chelner în bucătărie. i-a legat pe el şi pe bucătar, le-a pus un căluş în gură. l-a lăsat liber pe George. au intrat doi clienţi. el a mers în bucătărie să prepare sendvişurile cu şuncă. cei doi bărbaţi i-au spus lui George după ce clienţii au plecat: ştii ce o să se întâmple, isteţule? el nu a răspuns. "o să-l omorâm pe-un suedez. pe Ole Anderson."
Nick şi tatăl lui, protagoniştii povestirii "Rezervaţia indiană", au adus o canoe pe malul lacului. erau aşteptaţi de doi indieni. s-au aşezat la pupa bărcii, indienii au împins-o în apă. unchiul George stătea la pupa celeilalte bărci. au împins-o şi pe ea în apă. un indian tânăr s-a aşezat la vâsle. cele două bărci au pornit. furcheţii scârţâiau, indienii vâsleau cu lovituri repezi. mergeau într-o rezervaţie. o indiancă năştea, tatăl lui Nick trebuia s-o opereze. au găsit a doua barcă trasă la mal când au ajuns pe partea cealaltă a golfului. unchiul George fuma un trabuc. s-au ţinut după indianul tânăr. au trecut o pajişte, au intrat într-o pădure, au mers pe o potecă ce ducea până la dealuri şi pe care se transportau buşteni. indianul s-a oprit, şi-a stins felinarul. şi-au continuat drumul. un câine lătrând le-a ieşit înainte. se puteau vedea ceva mai încolo bărăcile tăietorilor de lemne. mai mulţi câini i-au înconjurat. indianul i-a alungat. s-au oprit în dreptul primei colibe. o lumină strălucea la fereastra ei. o bătrână stătea-n uşă cu o lampă în mână. indianca tânără zăcea pe un pat înăuntru. se chinuia să nască de două zile. toate bătrânele din rezervaţie au ajutat-o. bărbaţii au ieşit în drum pentru a nu-i mai auzi ţipetele. în cameră mirosea foarte urât. tatăl lui Nick nu avea anestezic. i-a făcut cezariană cu briceagul. femeia a ţipat, s-a zbătut, a dat din mâini, s-a înroşit, a scrâşnit din dinţi, a clipit, a tras aer în piept, a plâns. unchiul George şi trei indieni au ţinut-o pe parcursul operaţiei. ea l-a muşcat pe unchiul George şi acesta a strigat: "Căţea nenorocită". indianul care vâslise a râs. tatăl lui Nick a ridicat copillul, l-a plesnit ca să-l facă să respire. i-a tăiat cordonul ombilical cu acelaşi briceag. l-a privit, l-a dat bătrânei. a cusut incizia cu gută. mama era liniştită acum - cu ochii închişi, palidă. îşi pierduse cunoştinţa. nu ştia ce s-a ales de copilul ei. tatăl lui stătuse în patul deasupra. a adormit când doctorul îi tăia burta indiencei şi scotea fătul şi când ţipetele ei erau auzite şi de bărbaţii de afară. a dat la o parte pătura de deasupra capului lui. el avea o tăietură dintr-o parte în cealaltă a beregatei, sângele s-a strâns într-o băltoacă unde scândurile patului erau îndoite. capul i se odihnea pe braţul stâng. briciul deschis a căzut pe pătură.
în povestirea "Bătrânul de lângă pod" un bărbat cu ochelari cu rame de oţel şi haine pline de praf stătea pe marginea şoselei. camioane, căruţe treceau pe podul de vase de peste fluviu. căruţele se opinteau pe malul abrupt dinspre pod, camioanele urcau. bătrânul stătea acolo, oamenii care traversau podul erau din ce în ce mai puţini. "de unde vii?"povestitorul l-a întrebat. el a spus că vine din San Carlos. era satului natal şi îi plăcea să-i rostească numele. a zâmbit. "aveam grijă de animale" a explicat. a spus că a fost ultimul care a plecat de acolo. povestitorul a adăugat: "ce fel de animale?". "de toate felurile" bătrânul a zis. "a trebuit să le las acolo". duşmanii se apropiau. povestitorul a ciulit urechile. zgomotele prevesteau întâlnirea cu ei. bătrânul stătea lângă povestitor. "da' totuşi, ce animale aveai în grijă?" a întrebat acesta."păi erau trei, cu toatele. erau două capre şi o pisică. şi mai erau patru perechi de porumbei." a răspuns bătrânul. povestitorul a întrebat de ce a trebuit să le lase. el a răspuns că din cauza artileriei duşmanilor. a zis că nu are alt animal, că e sigur că pisica n-o să păţească nimic, o pisică poate să-şi poarte singură de grijă. la celelalte nu vrea să se gândească.
în altă povestire intitulată "Ucigaşii" uşa restaurantului lui Henry s-a deschis şi doi bărbaţi au intrat. s-au aşezat la tejghea. au citit meniul. afară a început să se întunece. un felinar s-a aprins în faţa vitrinei. au cerut file de porc în sos de mere şi piure. George, chelnerul le-a spus că nu e gata încă. e gata peste 20 de minute. au cerut crochete de pui cu mazăre verde. George le-a spus că le poate da doar şuncă cu ou, ficat cu ou, bacon cu ou. le-a adus şuncă cu ou. unul din bărbaţi s-a proptit în spatele tejghelei. l-a chemat pe max, celălalt chelner în bucătărie. i-a legat pe el şi pe bucătar, le-a pus un căluş în gură. l-a lăsat liber pe George. au intrat doi clienţi. el a mers în bucătărie să prepare sendvişurile cu şuncă. cei doi bărbaţi i-au spus lui George după ce clienţii au plecat: ştii ce o să se întâmple, isteţule? el nu a răspuns. "o să-l omorâm pe-un suedez. pe Ole Anderson."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu