Daniil Harms a fost un reprezentant al avangardei literare ruseşti. scrierile lui au fost interzise de regimul sovietic deoarece ei nu acceptau umorul absurd şi considerau textele "lipsite de scop practic". a murit de subnutriţie într-un spital de psihiatrie unde fusese închis deoarece poveştile sale pentru copii erau "subversive şi nefaste".
cartea "Un spectacol ratat" cuprinde ciclurile "Fapte diverse" şi "Din carnetul de însemnări". textele sunt de mici dimensiuni, se termină sec cel mai adesea, iar Daniil Harms tinde să contureze o imagine la început pe care o deconstruieşte la final, spre exemplu, textul "Caietul albastru":
"A fost odată un roşcovan care nu avea ochi şi urechi. El nu avea păr, aşa că numai de formă i se spunea roşcovan. De vorbit nu vorbea, pentru că nu avea gură. Nici nas n-avea. El nu avea nici măcar mâini şi picioare. Nici stomac nu avea şi nici un fel de intestine. N-avea nimic. Aşa că nu prea-i clar despre cine este vorba. De aceea mai bine să nici nu mai vorbim despre el."
de multe ori, totul se reduce la un simplu banc sec, precum în "Petrov şi Komarov":
"Petrov:
Ei, Komarov, hai să vânăm ţânţarul!
Komarov:
Ei, Petrov, încă nu mă simt în stare. Hai să vânăm sitari!"
de asemeni, în ultimul text din cartea de faţă, foloseşte finalul de tip "poveste în poveste", în care protagonistul devine cititorul propriei întâmplări. în "O istorie",mai rău, duce acţiunea în derizoriu prin clasicul final care ne dezvăluie că "totul a fost un vis."
consider că "gluma seacă" de la sfârşitul textelor "strică" tot ceea ce Daniil Harms construieşte pe parcurs, la fel şi finalurile tip "poveste în poveste" sau "totul a fost un vis".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu