Cum începe

dimineaţă răcoroasă pluteşte peste cadavrele
silabelor obstinând graţia neîntoarsă a
întunericului tren cu păpădii al sfârşitului
de secol aici nu s-a întâmplat nimic niciodată
atâta linişte în coloanele de mercur ale
termometrelor faptele zilei se desfăşoară pe
o câmpie înverzită războiul pe marile ecrane
spatele alb al măştii – consecinţă a lecţiilor de
pian marea aruncă la ţărm manuscrise vechi
un aspirator al amintirilor tale sub calatidiile
soarelui sinucigaşii îşi potrivesc chipul în spatele
uşii/o rătăcire printre timpanele mării/ sunt
un papagal cu două capete cor de termite înnegrind
oasele/şi fiecare seară e-o bătaie pe locurile de
parcare ale Sfântului Duh/fiecare zi un frontispiciu
al sinuciderii gratii ale luminii şi promisiunii umbră
uitată printre semnele de carte gesturile în oglindă